• Antet Interior
  • Antet Interior1
  • Antet Interior2
  • Antet Interior3

Podgoria Târnave

tarnavePodgoria Târnave este în continuarea podgoriei Alba Iulia, pe văile Târnavei Mari şi Târnavei Mici care se unesc la Blaj şi se varsă în Mureş, a cunoscut cultura viţei de vie mult mai târziu, prin extinderea ei din podgoria Alba Iulia. Târnavele sunt singurele râuri din România care dau numele unei regiuni viticole de mare faimă adică Podgoria Târnavelor, care este cea mai mare din Transilvania, concentrând  plantaţiile cultivate între râurile Târnava Mare şi Târnava Mică.

De o parte şi de alta a Târnavei Mici, se află zona deluroasă acoperită de păduri, iar versantele dealurilor poartă vestitele podgorii ale Târnavelor de unde şi numele de “Ţara Vinului”, aceasta a doua “Ţară a Vinului” din judeţul Alba însumează localităţile: Blaj, Bălcaciu, Jidvei,  Cetatea de Baltă, Valea Lungă, Şona, Crăciunelul de Jos, Cenade, Ohaba, Roşia de Secaş.

Prima atestare a viilor de aici se referă la dijmele datorate episcopiei, acestea le strângeau preoţii, care pe lângă partea cuvenită lor, arendau uneori partea ce-i revenea episcopiei. În 1283, Petru, episcopul Transilvaniei, confirmă că a arendat preoţilor din satele săseşti din împrejurimile Mediaşului, o treime din dijmele din grâne, vii, albine şi miei, care i se cuvin acolo, cu 40 de mărci de argint bun.

În 1315 comitele Nicolae a dăruit capitlului din Alba Iulia satul Boiu Mare aflat lângă Târnava Mare, “moara şi cu via şi cu toate folosinţele ce ţin de el“; la 2 iulie 1347, Petru a cerut capitlului să trimită omul de mărturie pentru hotărnicia moşiei Sâncel, deoarece are nevoie de refacerea semnelor pe alocuri deteriorate, pe traseul hotarului dinspre Blaj se spune că acesta de la un semn suie “printre vii înspre apus“, apoi urcă pe un deal “între vii“…

Neplăceri multe a avut şi aici episcopia, atât din partea stăpânilor domeniilor, în legătură cu strângerea dijmei de vinuri, mai dificilă decât din alte produse. În 1432 capitlul Transilvaniei s-a plâns regelui, că “pe domeniul Cetăţii de Baltă chiar tatăl voevodului Transilvaniei Ladislau de Chaak, Nicolae de Chaak, a instigat pe supuşi şi pe alţii care au vii pe dealurile domeniului să nu ducă dijma vinului la locurile pregătite pentru aceasta de dijmuitorii capitlului, cum e obiceiul, ci să le lase în vii, dar înştiinţând pe dijmuitori că au lăsat mustul de dijme în viile lor“.

Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de staţiunea viticolă Blaj înfiinţată în anul 1949 pe vechiile proprietăţi ale lui Ambrosie, mare cultivator de vie la Crăciunelul de Jos şi Mediaş. Pentru o vinificaţie şi o depozitare corespunzătoare au fost construite în anul 1963 complexul de vinificaţie de la Bălcaciu, iar între 1972-1974 s-a construit un nou complex de vinificaţie la Jidvei.

Viile ocupă o suprafaţă de peste 1000 ha din care anual se reînoiesc aproximativ 200 ha, odată cu replantaţiile de viţă făcându-se şi înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele de calitate. Plantaţiile sunt pe dealuri ce au o înălţime de 400-500 metri cu expunere est-vestică, pe alocuri se prezintă fenomene de eroziune şi alunecări de teren ceea ce a determinat executarea de lucrări de consolidare şi terasare.

Fenofazele viţei de vie desfăşurate cronologic se prezintă astfel: plânsul în funcţie de terminarea iernii începe aproximativ dupa 1-10 aprilie, iar înmuguritul după 15-20 aprilie, înfloritul viţei de vie are loc între 20 mai-15 iunie iar în funcţie de soi şi expoziţie intrarea în pârgă a strugurilor se desfăşoară între 10-20 august, maturitatea tehnologică a strugurilor începe după 15 septembrie, iar recoltarea se prelungeşte până în noiembrie. Culegerea strugurilor este manual, prelucrarea lor se face în cele două centre de la Jidvei şi Bălcaciu, capacitatea de prelucrare este de 400 tone struguri albi nearomaţi în cele două centre şi 50 t struguri aromaţi la Jidvei, prin macerare. Jidveiul s-a evidenţiat în decursul anilor prin înfiinţarea de plantaţii în manieră modernă, prin construirea combinatelor de vinificare, condiţionare, stabilizare şi îmbuteliere, dar mai ales prin vinurile seci si demiseci.

Existenţa unei viticulturi străvechi în Transilvania a creat necesitatea studierii pe baze stiinţifice a sortimentului de bază specific zonei, şi a fost necesară înfiinţarea unei staţiuni experimentale viticole, care să contribuie la rezolvarea pe cale ştiinţifică a cerinţelor legate de creşterea calitativă şi cantitativă a producţiei de struguri, astfel în 1946 a luat fiinţă pe teritoriul Rezervei de stat Crăciunelul de Jos expropriată de la dr. Alfred Ambrosi, Staţiunea Experimental Viticolă Craciunelul de Jos, care în 1960  şi-a mutat sediul la Blaj şi a primit denumirea de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, a cărei activitate se bazează în general pe cultura viţei de vie şi producerea vinurilor albe de calitate superioară, de asemenea tot aici se produce material săditor viticol din clonele şi soiurile nou create în sectorul propriu de cercetare.

Complexul de vinificaţie al societăţii Jidvei este format din secţia Jidvei unde sunt produse vinurile superioare şi cele de export, crama de la Bălcaciu (prima cramă de tip industrial din România) construită în 1958 unde sunt produse vinurile de regiune şi Castelul de la Cetatea de Baltă (construit în secolul al XV-lea) unde sunt produse sortimente de vin spumant (brut, dry, extra dry şi demisec).

Vinurile produse aici poartă în ele vocaţia locului, specificul soiului şi mai ales măsura priceperii, aici se cultivă pe suprafeţe întinse, soiuri respectabile: Feteasca regală, Riesling, Savignon blanc, Muscat Ottonel, Feteasca albă, Traminer şi Chardonay, Pinot gris, Ezerfrut.