• Antet Interior
  • Antet Interior1
  • Antet Interior2
  • Antet Interior3

Piese utilizate la vinificarea şi conservarea vinului

Pe lângǎ diferite tipuri de coşuri lucrate mai ales din nuiele de rǎchitǎ, mai mari sau mai mici, cu mânere sau fǎrǎ, se mai întrebuinţeazǎ pentru aceiaşi operaţie viticolǎ şi bota sau botul, este vorba de un obiect confecţionat din doage de lemn, semi plat, înalt, armat cu cercuri de metal, uneori cu partea din spate mai înaltǎ, aceastǎ parte având două curele cu ajutorul cǎrora obiectul poate fi purtat pe spate (frecventǎ în Transilvania atât de cǎtre români cât şi de germani).


 Strugurii odatǎ culeşi sunt depozitaţi în ciubere sau hârdae de formǎ tronconicǎ, odatǎ ce erau umplute se cărau la cǎruţe, cu ajutorul unei pârghii de lemn introduse în cele douǎ mânere, aici strugurii sunt deşertaţi în putini mari, uneori cǎrǎtoarea are în partea din faţǎ un orificiu astupat de un cep, prin care urmeazǎ sǎ se scurgǎ mustul.

Prima operaţie de zdrobit pulpa strugurilor se face cu ajutorul ciumăslăului (mustuiutorului), care este un bǎţ confecţionat din lemn de brad, terminat cu 3-4 excrescenţe datoritǎ crǎcilor tǎiate, dar adevǎrata zdrobire şi presare se face prin cǎlcatul strugurilor cu picioarele în recipiente speciale.

Cǎlcǎtoarea tronconicǎ sub forma unui ciubǎr mare, este specificǎ îndeosebi Transilvaniei; linul se deosebeşte de cǎlcǎtoare atât prin proporţii cât şi prin formǎ, constituit din douǎ pǎrţi distincte: un postament masiv din lemn, cu un şanţ pentru scurgerea mustului şi o parte mobilǎ fǎcute din nuiele împletite numite coş sau ţarc.

Teascurile sunt de două tipuri: primul este cel cu şurub de lemn sau metal, axat fie la mijloc sau într-una din părţi, iar al doilea tip este teascul cu şurub într-o parte şi bârna orizontalǎ, de dimensiuni care poate atinge 5-7 m lungime. Apǎsarea  la acest tip  de teasc o face însǎşi bârna care la capǎtul sǎu liber are fixat un şurub; sunt şi cazuri în care masa unui asemenea teasc este fǎcutǎ din piatră masivă – uneori – au sculptate capete de faun în dreptul orificiului de scurgere.

În afara teascurilor mai menţionăm aşa zisele mori sau mâini de zdrobit strugurii bazate pe sfărmarea fructelor cu ajutorul a doua suluri de lemn armate cu cuie de metal, mânuite manual.
Principalele vase lucrate din lemn de diferite esenţe, întrebuinţate în viticultură sunt putina şi butoiul, primul este un vas de formă tronconică în care sunt depoziţaţi strugurii imediat după cules, tot aici se depozitează tescovina, boştina sau praştina (reziduri rămase pentru ţuică după ce strugurii au fost storşi).Vasele au o capacitate care variază şi uneori depăşeste 700 – 800 l, iar cele de dimensiuni foarte mici (cca. 20l) sunt utilizate la transportul vinului, au forme diferite şi denumiri diferite (burie, budac, fucie).

Tot din doage mai sunt făcute şi alte vase de dimensiuni reduse întrebuinţate în viticultură şi anume hârdăul sau ciubărul care are o capacitate de 50l, apoi curătoarea sau şuroada, de fapt tot hârdăi dar mult mai joase, întrebuinţate la colectatul mustului de la călcătoare sau de la teasc; de asemenea mai menţionăm cofa sau doniţa, făcută din doage de brad şi care are multiple întrebuinţări.

Tolcerul, leica, neleiul, sau tristorul sunt pâlnii cu ajutorul cărora se toarnă mustul în butoaie sau vinul dintr-un vas intr-altul, şi acestea sunt confecţionate în două feluri: fie săpate în lemn de esenţă moale, fie făcute din doage. Întâlnim de asemenea căucul şi linguroiul, care este un polonic mare confecţionat din lemn cu ajutorul căruia se ia mustul sau strugurii din putină şi târvul sau traga (curcubitaceu prelung cu care se trage vinul din butoi), în unele podgorii transilvănene, în special in zonele săseşti, târvul a fost inlocuit cu un obiect de sticlă sau cupru de aceaşi formă, de asemenea în multe podgorii din ţară s-a înlocuit cu furtunul.

IMG 1785
IMG 1787
IMG 1792
IMG 1794
IMG 1797
IMG 1800
IMG 1801
IMG 1803
IMG 1804
IMG 1805
IMG 1808
IMG 1812
IMG 1816
IMG 1817
IMG 1818
IMG 1820
IMG 1823
IMG 1826
IMG 1827
IMG 1829
IMG 1843
IMG 1844
IMG 1868
IMG 1872
IMG 1873
IMG 1882
IMG 1890
IMG 1894
IMG 1909
IMG 1928
IMG 1941
IMG 1945
IMG 1948
IMG 1962
IMG 1965